Victor Jinga

S-a născut la 17 februarie (stil vechi) în Satulung – Săcelele Braşovului, într-o familie de ciobani care obişnuiau să meargă în transhumanţă până în Câmpia Româna, Dobrogea sau Basarabia.După ce a terminat şcoala primară în satul natal (1910 – 1914), a continuat gimnaziul şi apoi şcoala comercială superioară la Braşov şi la Galaţi, cu o scurtă întrerupere în perioada războiului.

Pentru că era interesat de ştiinţele economice, a urmat apoi universitatea la Institutul de Ştiinţe Economice din Veneţia (1925). Tot aici obţine doctoratul în ştiinţe economice şi financiare, cu teza „Reformele agrare şi dezvoltarea creditului popular în România”. Pentru a-şi completa studiile a mai studiat în Franţa (Grenoble), Elveţia (Geneva) şi Austria (Graz).

După ce s-a reîntors în ţară şi a efectuat stagiul militar, s-a angajat ca economist la societatea petrolieră Creditul Minier din Bucureşti (1927). Cu toate că a avansat rapid în ierarhia societăţii, a preferat să se îndrepte către activitatea ştiinţifică. S-a înscris şi a câştigat concursul pentru un post de profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj, în ciuda faptului că urma să fie retribuit cu abia un sfert din cât câştiga în activitatea privată.

În 1935 a fost titularizat la catedra de economie politică a universităţii şi a ţinut cursuri precum „Introducere în economia politică”, „Istoria doctrinelor economice” şi „Metodologia cercetării economice”. A fost si preşedinte al Uniunii de Cooperative „Ardealul” din Cluj.

După cedarea Ardealului de Nord s-a refugiat, împreună cu Academia din Cluj, la Braşov şi a preluat postul de rector al instituţiei (1942 – 1945). A încercat să asigure o instrucţie de calitate chiar şi în condiţiile grele ale războiului.

A funcţionat în învăţământ până în 1947, când a fost înlăturat pe criterii politice, cum au fost înlăturaţi marea parte a profesorilor de elită din centrele universitare. Mai mult, între 1949 – 1963 a fost întemniţat în închisorile comuniste, a fost pus la muncile de jos, trimis pe şantierul de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, iar o perioada a avut domiciliu forţat într-o casă de pe strada Florilor din Sighişoara, stradă din imediata apropiere a şcolii.

Abia în anul 1963, cursul vieţii sale a revenit oarecum la normal. A fost angajat de Institutul de Cercetări Economice al Academiei Române şi a putut să-şi reia activitatea ştiinţifică. A decedat la 1 iulie 1990.

Între 1963 – 1974 fost cercetător ştiintific la Institutul de Cercetări Economice din Bucureşti. Este autorul unor studii pe probleme economice, demografice şi etnice ale Transilvaniei. Pentru cartea sa Probleme fundamentale ale Transilvaniei (Brasov, 1945), a primit premiul Academiei Române. A cercetat probleme legate de cooperaţie, de monedă.

Încă din perioada studenţiei, Victor Jinga s-a implicat în activitatea publicistică, colaborând la ziarele italiene „Corriere della Serra” si „Gazetta di Venezia”. În ţară a colaborat la numeroase publicaţii, printre care: „Gând Românesc”, „Transilvania”, „Observatorul social-economic”, „Viaţa Românească”, „Revista Fundaţiilor”, „Curierul cooperaţiei”, „Cooperatorul”, „Ţara Bârsei”, „Plaiuri Săcelene”, „Gazeta Transilvaniei”, „Dreptatea”, „Patria”, „România”, etc. Pe lânga colaborarea la publicaţii din ţară şi străinătate, el însusi a fondat şi condus revistele: „Tribuna cooperaţiei ardelene” (1930 – 1934), „Ţara de mâine” (1930 – 1938), „Ţara nouă” (1939 – 1940).

Pe plan politic Victor Jinga a debutat ca membru al Organizaţiei de Tineret a Partidului Naţional Ţărănesc şi a fost preşedinte al acesteia pentru scurtă vreme. A susţinut instaurarea regimului carlist. A fost membru al Frontului Renaşterii Naţionale şi a funcţionat ca subsecretar de stat în Ministerul Economiei (între 1 februarie – 23 noiembrie 1939).

• Drecin, Mihai (coord.), Din viaţa şi activitatea economistului profesor Victor Jinga, Editura Mihai Eminescu, Oradea, 1994
• Olah, Gheorghe, Relaţiile valutare în lucrările lui Victor Jinga, 2002
• Vacarel, Iulian, Viaţa şi opera economistului Victor Jinga, în Studii de istorie economică şi istoria gândirii economice, volumul V, Editura Academiei Române, Bucureşti 2003

• Cooperaţia românească în judeţul Braşov, Braşov, 1932
• Viaţa economică a României în timpul guvernării liberale: (1933-1937), Cluj
• Actualitatea doctrinei solidariste, Cluj, 1937
• Gândire economică românească în secolul al XIX-lea. Consideraţiuni sumare, Cluj, 1938
• Migraţiunile demografice şi problema colonizărilor în România, Braşov, 1941
• Dinamica economiei cooperatiste, Braşov, 1941
• Germanii în economia transilvană, Sibiu, 1942
• Printre românii de dincolo de Nistru, 1942 (reeditat 1992 sub numele „Românii de dincolo de Nistru”)
• Probleme fundamentale ale Transilvaniei, Astra, Braşov, 1945
• Principii si orientări ale comerţului exterior al României (1859-1916), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975
• Moneda si problemele ei fundamentale (2. vol), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981
• Studii de istorie economică si istoria gândirii economice (în colaborare)